joi, 23 decembrie 2010

#88: April 30, 2010

Un marinar primeste o scrisoare
de la o mie de verste indepartare.
Sotia lui i-a scris
ca in casa lor
dincolo de stanci
ea e fericita.

Si aceasta scrisoare a ei,
in serile petrecute cu fete,
in porturi intraductibile,
prin marile lunilor
este cea care il convinge pe marinarul batjocoritor
ca acest voiaj fara sfarsit
se va sfarsi.

#87: April 28, 2010

Limba artei picturale, fiindca este statica, este limba vesniciei. Si totusi lucrurile despre care vorbeste - spre deosebire de geometrie - sunt senzorialul, specificul, efemerul.

#86: April 27, 2010

Nu e posibil ca nemiscare imaginii pictate sa vorbeasca despre vesnicie? Faptul ca picturile sunt profetii ale lor insele fiind privite nu are nicio legatura cu perspectiva avant-gardismului modern, prin care viitorul este mereu razbunatorul profetului neinteles. Ceea ce leaga trecutul, prezentul si viitorul este un substrat, o baza a vesniciei.

#85: April 26, 2010

Termenii explicatiei imi par in acelasi timp prea restrictivi si prea estetici. Trebuie sa fie o virtute in acest contrast: contrastul intre forma pictata nemiscata si modelul viu dinamic.

#84: April 25, 2010

O compozitie muzicala, din moment ce foloseste timp, este obligata sa aiba un inceput si un sfarsit. O pictura are inceput si sfarsit doar in masura in care este obiect fizic: inauntrul reprezentarii ei nu exista nici inceput, nici sfarsit. Asta este ceea ce face posibila compozitia plastica, armonia, forma.

#83: April 23, 2010

A spune ca o pictura anticipeaza experienta momentului in care este privita nu raspunde cu adevarat la aceasta intrebare. Astfel de profetii presupun un interes continuu al imaginii statice. De ce, cel putin pana de curand, o asemenea supozitie era justificata? Raspunsul conventional este acela ca, fiind statica, pictura are puterea de a stabili o armonie vizuala ''palpabila''. Numai ceva ce este nemiscat poate fi compus atat de simultan, si sa fie asadar atat de complet.

miercuri, 22 decembrie 2010

#82: April 22, 2010

Totusi de ce este oare imaginea nemiscata a unei picturi atat de captivanta? Ce impiedica pictura sa fie in mod evident necorespunzatoare- doar pentru ca e nemiscata?