Primul a fost un iepure. La doua mii de metri, o frontiera montana. Unde mergi? intreba functionarul francez. Inspre Italia, i-am spus. De ce nu te-ai oprit? m-a intrebat el. Am crezut ca mi-ai facut semn, i-am raspuns. In acel moment, totul a fost uitat din cauza unui iepure care a alergat peste drum zece metri mai incolo. Era un iepure subtire cu smocuri de fum maro pe varful urechilor. Si desi alerga incet, alerga sa-si salveze viata. Uneori asta se poate intampla.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu